Revolutia Sexuala: castigatori si perdanti


La cumpana dintre deceniile ’60 si ’70 lumea occidentala si occidentalizata a trecut prin schimbari sociale dramatice. O importanta schimbare in aceasta perioada a fost atitudinea fata de sexualitate si normele sociale legate de aceasta. Odata cu raspandirea unor noi forme de contraceptie, din ce in ce mai eficiente si mai la indemana atitudinea fata de sex s-a liberalizat drastic. Aceasta liberalizare a dus si la o secularizare accelerata a societatii, bisericile parand revolutionarilor ca fiind niste instrumente ale celor cu vederi retrograde (sa ne gandim doar la Humanae Vitae) si nu putini teologi liberali au incercat sa schimbe atitudinea bisericilor fata de sex pentru a nu pierde trenul modernitatii.

Aceasta revolutie poate fi intepretata in diferite feluri. Prima data voi da una din aceste interpretari populare, dupa care o sa imi dau si eu cu parerea.

Una din intepretarile populare suna, prin urmare, cam asa:

Revolutia sexuala a eliberat oamenii de lanturile unui moralism burghez ipocrit, i-a ajutat sa devina ei insisi si sa se cunoasca mai bine pe ei insisi experimentand. A eliberat femeia in special, permitandu-i sa isi traiasca si sa isi afirme propria sexualitate oprimata si suprimata pana atunci de societatea burgheza patriarhala. Inainte de revolutia sexuala (sau eliberarea sexuala, cum mai e cunoscuta) oamenii isi suprimau pornirile naturale si erau nefericiti, fiind vulnerabili in fata a tot felul de nevroze si alte probleme de ordin psihic din acest motiv. Din contra, prin liberalizarea atitudinii fata de sexualitate oamenii au devnit mai senini si mai impliniti.

Potrivit intepretarii de mai sus castigatorii au fost toti cei care s-au lasat dus de valul acestei revolutii, dar in special femeile. Perdantii au fost stalpii societatii burgheze exploatatoare si bigotii, care au pierdut, in felul acesta, controlul asupra celorlalti.

Sublim. Doar ca eu sunt din fire putin mai cinic cu aceste lucruri si de aceea intepretarea de mai sus mi se pare cel putin nerealista.

In practica cei mai castigati din toata afacerea asta au fost si sunt baietii. Nu barbati! Baietii. Adica adolescentii intre 15 si 65 de ani, sau chiar mai bine. Daca pana la revolutia sexuala erai obligat, ca tanar manat de hormoni, sa ai grija ce faci, cu cine, cand si unde, revolutia sexuala ne-a eliberat pe noi, reprezentantii sexului slab (adica plini de slabiciuni egoiste), de orice responsabilitate fata de reprezentantele sexului frumos (dar nu mereu si destept – dovada fiind tocmai revolutia de care vorbim). Daca inainte erai invatat de catre societatea opresiva burgheza ca trebuie sa iti asumi responsabilitati in viata, inclusiv in domeniul relatiilor cu domnisoarele din jur, acum ai scapt de asta complet. Doar ai grija sa ai la tine prezervative.  S-a implinit astfel visul de cand lumea al oricarui baiat: sex fara responsabilitati. Life is good, man!

Pe vremea regimului burghez, care exploata si oprima femeile, o domnisoara invata din timp sa isi formeze niste pretentii si sa nu lase aproape decat baieti de o anumita conditie si cu un anumit comportament. Curtarea, cu regulile sale, avea un rol si un rost bine definit: acela de a face un schimb de promisiuni intre baiat si fata. Fata nu se lasa dusa in pat (cel putin nu cu una, cu doua) si tinea la distanta baiatul, promitandu-i astfel ca mai tarziu cand o va face acesta poate avea incredere ca ii va fi credincioasa. Baiatul era obligat sa faca si sa dreaga in jurul ei (platind consumatia, de exemplu si alte condescendente patriarhaliste intolerabile pt. femeile eliberate de azi), promitand astfel ca va avea grija de ea mai tarziu.

Odata cu eliberarea sexuala fata a coborat drastic stacheta in privinta baietilor. Cine a iesit castigator din asta? Fata? Nu, ci acei baieti care inainte nu ar fi avut acces la vaginul ei. De asemenea, pretentiile ridicate ale fetelor functionau ca un important mijloc de control social si de domesticire a barbatilor, mai ales a celor tineri si stapaniti de hormoni – iar asta in beneficiul intregii societati, dar mai ales in beneficiul femeilor. Disparand acest mijloc de control social baietii s-au salbaticit, iar barbatii de toate varstele s-au adolescentizat.

Trebuie spus, cu riscul de a deranja pe cititorii mai pudici, ca cel mai eficient mijloc de civilizare sau de-civilizare al barbatului este vaginul feminin – respectiv pretul sau. Ieftinindu-se drastic vaginul feminin rezultatul nu s-a lasat asteptat.

Sa vedem dar, ce au castigat femeile din toate acestea. Daca o femeie doreste sa traiasca viata baiatului adolescent toata viata, cu siguranta ca revolutia sexuala a eliberat-o. Numai ca, inclusiv potrivit specialistilor si cercetatorilor, femeile sunt constituite, afectiv, diferit de noi. Ele in general nu separa atat de eficient aspectul fizic de cel afectiv al unei relatii. De aceea relatiile scurte si nesigure, in care ea nu are nici un control asupra baiatului, tocmai prin disparitia responsabilitatii, o afecteaza mai mult decat ne afecteaza pe noi. Oricat de cinic ar suna, eliberearea sexuala este cea mai buna scuza inventata de cineva pentru pacalirea femeilor si pentru a le face sa isi ridice fusta la pret de nimic. Si toate acestea in numele eliberari oamenilor in general, dar mai ales a femeilor, de societatea opresiva burgheza care le punea in maini acestora un mijloc de control al barbatilor pe care astazi nu il mai au.

Dar poate ca revolutia sexuala a fost totusi buna in sensul ca i-a facut pe oameni sa se cunoasca si sa se accepte pe ei insisi mai bine. In fond, sexualitatea reprimata nu face dacat sa induca tot felul de nevroze si alte cele. Adevarat? Eu unul nu sunt asa de convins. Nu ma indoiesc (scuzati cacofonia) ca aceste teorii au functionat ca un important catalizator in privinta rasturnarii “moralismului” burghez si de aceea sunt foarte populare. Adevarul, insa, este ca orice om, barbat sau femeie, prefera, daca poate, sa faca ceva placut acum decat sa se stapaneasca in beneficiul zilelor de maine. Asa ca daca gaseste o scuza pentru propria indolenta se va agata de ea cu toti dintii. De aici si popularitatea acestor teorii.

Personalitatea umana, insa, este ceva mai maleabila decat ar sugera determinismele de genul acesta. Noi nu suntem, pur si simplu robii pornirilor noastre de moment. Asta chiar daca a face ceea ce iti trece prin cap in fiecare moment se cheama mai noi ca e dovada de „spontaneitate” si ca esti „tu insuti”. Din contra. In functie de hrana pe care o dam trupului acesta se poate dezvolta armonios si sanatos, sau se poate duce naibii. La fel, in functie de hrana pe care o dam personalitatii noastre ne vom dezvolta intr-un fel sau altul. Daca ii hranim apetiturile senzuale si sexuale vom avea o crestere si chiar hipertrofiere a acestor apetituri. Daca hranim partea intelectiva a personalitatii noastre atunci aceasta va creste, iar daca ne dedicam consecvent celor spirituale in directia aceea vom progresa. Parerea mea de bigot.

Anunțuri
Published in: on Aprilie 30, 2010 at 9:19 am  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://mihaisarbu.wordpress.com/2010/04/30/revolutia-sexuala-castigatori-si-perdanti/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: