Se afla protestantii de astazi sub anatema Conciliului Tridentin?


 (Conciliul Tridentin in sesiune)

Alte articole dedicate unor invataturi specific catolice: Purgatoriul – o evaluare biblica, Tu esti Petru si pe aceasta Piatra… (Matei 16:18), Petru pregatit de Isus pentru misiunea sa, Capul Bisericii: Hristos sau papa de la Roma?, Sa nu iti faci chip cioplit, Doctrina catolica a jertfei euharistice, Mijlocirea sfintilor, Nascut din nou – prin botez 

 De asemenea, vezi si seria dedicata sola scriptura care cuprinde: Sola Scriptura – probleme logice si practice cu doctrina suficientei Scripturii, Sola Scriptura – o evaluare biblica (partea I.), Sola Scriptura – o evaluare biblica (partea II.), Sola Scriptura și Canonul biblic

Respectiv seria dedicata sola scriptura care cuprinde: Sola Fide I: protestanti vs catolici despre doctrina indreptatirii, Sola Fide II. – O evaluare biblica, Sola Fide III. – O evaluare biblica,  Sola Fide IV. – O evaluare biblica, alaturi de Sola Gratia (Numai prin Har), Siguranta Mantuirii (once saved, always saved)

+ + +

Nu. Dar este nevoie de niste explicatii suplimentare, pentru ca am observat ca este o parere destul de populara in randul unor evanghelici sa raspunda afirmativ la aceasta intrebare.

Ce inseamna anatema? La origine se refera la inlaturarea din comunitate a unui obiect sau a unei persoane, fie din cauza sfinteniei fie din cauza unui blestem. In Noul Testament apare cu acest al doilea sens. In Dreptul Canonic catolic anatema se refera la o forma particulara, agravata, de excomunicare. Printr-o excomunicare simpla catolicului, condamnat de un tribunal eclesiastic in urma unui proces, i se ingradeste accesul la Sacramente, pana cand se pocaieste si se impaca cu Biserica. In cazul anatemei nu numai ca celui condamnat i se ingradeste accesul la Sacramente, dar, mai mult, inceteaza sa mai fie catolic. Este scos complet in afara Bisericii Catolice. Desigur, o asa pedepasa cere, cu atat mai mult, un proces in toata regula in fata unui tribunal eclesiastic.

Doua lucruri sunt de observat.

1. Simplul fapt ca cineva crede anumite invataturi puse sub anatema de Conciliul Tridentin, sau orice alt conciliu, nu inseamna ca respectiva persoana este automat sub anatema. Inseamna ca, potrivit legislatiei bisericesti, in cazul unui proces in care se dovedeste ca respectiva persoana se incapataneaza sa creada acele erezii, autoritatile eclesiastice il pot condamna astfel. Dar este nevoie de un proces la care cel acuzat sa se poata apara si in cursul caruia autoritatile bisericesti sa il instiinteze cum ca astfel de erezii il pot scoate in afara Bisericii. Daca in deplina cunostinta de cauza in privinta consecintelor incapatanarii in erezie cel judecat refuza sa renunte la erezie tribunalul bisericesc il poate scoate cu totul din Biserica, adica il poate pune sub anatema.

Trebuie spus ca in teologia catolica erezia nu este o eroare de cunoastere ci un pacat al vointei. Cineva care crede erezii nu este inca eretic, daor prin acest fapt. Un astfel de catolic trebuie informat de catre autoritatile bisericesti competente asupra naturii periculoase a credintelor sale si daca in cunostinta de cauza refuza sa se pocaiasca, adica alege delibert calea ereziei, dandu-si consimtamantul cu vointa la eroarea in cunoastere, devin eretic.

Defapt, in jargonul teologic se vorbeste de erezie materiala, care nu este pacatoasa, pentru ca nu participa si vointa, si erezie formala. Numai aceasta din urma este, in sens propriu, erezie.

2. Pentru ca cineva sa cada sub anatema, adica pentru ca cineva sa fie scos in afara Bisericii Catolice, este nevoie ca respectiva persoana sa fie catolica. Rezulta de aici ca protestantii de astazi nu se afla sub anatema Conciliului Tridentin, pentru ca nu sunt catolci, deci nu pot fi condamanti de un tribunal eclesiastic catolic.

Deci protestantii de atazi nu se pot afla sub anatema, prin insasi faptul ca sunt protestanti. Dar nu trebuie sa uitam ca motivul pentru care acestia nu pot fi anatemizati, adica nu pot fi scosi in afara Bisericii Catolice, este acela ca se afla deja intr-o situatie echivalenta cu anatema, aflandu-se in afara Bisericii.

Inca ceva. Ascultand apologeti evanghelici imi este dat sa aud destul de des ca anatema inseamna ceva de genul “blestemat de Dumnezeu”, sau “blestemat de Biserica”. Biserica Catolica nu are autoritate sa blesteme nici in nume propriu si nici in numele lui Dumnezeu. Asta inseamna ca un Conciliu catolic, sau un papa, sau orice alta oficialitate catolica nu poate blestema pe nimeni nici daca ar dori. Pur si simplu nu are aceasta autoritate. Eventual se poate spune ca scoaterea in afara Bisericii echivaleaza cu un blestem. In acest sens putem vorbi de un “blestem”, dar numai in sensul acesta.

Ca fapt divers: din noul Cod de Drept Canonic promulgat de Ioan Paul II lipseste anatema. Asta inseamna ca astazi nici macar cineva care ar merita sa fie anatemizat, potrivit canoanelor Conciliului Tridentin, nu mai poate primii aceasta condamnare. O fi bine, o fi rau? Parerea mea este ca e vorba de o liberalizare inutila, dar nu e decizia mea si s-ar putea sa fie alegerea inteleapta in lumea in care traim.

Anunțuri
Published in: on Iulie 11, 2010 at 12:07 am  Comments (4)  

The URI to TrackBack this entry is: https://mihaisarbu.wordpress.com/2010/07/11/se-afla-protestantii-de-astazi-sub-anatema-conciliului-tridentin/trackback/

RSS feed for comments on this post.

4 comentariiLasă un comentariu

  1. Cred ca Papa IOAN PAUL II a fost un colos . Sec. 20 a fost marcat de inter-confesionalism . Dialoguri fertile .

    Totusi as dori sa va intreb :

    La Trent au exisat o serie de anateme care nu par a fi invalidate in prezent . Cele legate de euharistie ca jertfa reala ( canonul 1 ) . Ca de altfel si canoanele 2 si 3 ( poate le publicati dv. pe blog ) .Ele par confirmate de 2 enciclice :Ad Catholici Sacerdotii( 1935) si Mediator Dei ( 1947 ) .

    Implicatiile sunt :

    1.Jertfa euharistica , fiind o jertfire zilnica si fara varsare de sange a lui Hristos SE DISTINGE DE JERTFA LUI DE PE CRUCE ( IN CARE S-A VARSAT SANGE )

    2. Este adusa de preoti ( fiinte umane ) .

    3.Este cu adevarat „ispasitoare ”

    Cred ca sunteticonstienti ca reformatorii nu vor fi de acord NICIODATA cu aceste informatii . Deoarece :

    1.A avut loc ODATA PT. TOTDEAUANA PE CRUCE ( nu mai poate fi repetata si suplimentata )

    2.A fost adusa de El Insusi ( fiintele umane nu pot sa o aduca sau sa contribuie la aducerea ei)

    3. A fost o satisfactie TOTALA pt. pacat

    CV II prin Constitutia cu privire la Liturghia sacra a mutat cumva accentele care parea rudimentare la Trent

    Astfel , se spune in respectiva constitutie ca Hristos ” a instituit jertfa euharistica …cu scopul de a perpetua jertfa crucii de-a lungul secolelor , pana cand el va veni di nou ”

    Si banuiesc ca aceste ajustari se vor corecta din ce in ce mai mult catre pozitia reformata . Sau nu , Papa Benedict XVI putand oferi reintoarcerea la traditionalismul clasic , cu revenirea liturghiei tridentine in prim-plan .

    Poate ca datele mele nu sunt suficient de up-datate , motiv pt. va rog sa ma corectati daca gresesc .

  2. Eu nu aş fi chiar aşa de sigur în a răspunde negativ la întrebarea dacă protestanţii se mai află sau nu în stare de excomunicare. Consiliul Vatican II nu am auzit să fi schimbat ceva în această privinţă. În acest link: http://www.laportelatine.org/communication/presse/2006/ceremonieabjuration/ceremonieabjuration.php
    se poate vedea (şi auzi) ceremonia prin care un pastor luteran trece la catolicism şi este hirotonit preot după rânduiala preconciliară. Se observă abjurarea publică, urmată de ridicarea excomunicării.

  3. Este vorba, desigur, de Societatea Sfantului Pius al X-lea, adica de traditionalistii care resping, partial, Vatican II.
    In Statele Unite avem de-a face de doua decenii cu valuri de evanghelici, in buna parte pastori, care se convertesc la catolicism. Am avut placerea sa citresc sau sa ascult marturia multora dintre acestia. Nici unul din cei pe care ii stiu nu a trecut printr-o ceremonie de ridicare a excomunicarii si cu atat mai putin de ridicare a anatemei.
    Un lucru pe care am uitat sa il precizez in post, dar este relevant: Conciliul Tridentin ete singurul conciliu in care au fost formulate canoane prin care se anatemizeaza eretici, fara ca ereticii in cauza sa fie numiti cu numele. Cand un Conciliu arunca anatema asupra cuiva numit explicit, acea persoana se afla sub anatema.

  4. Frate Liviu,
    Conciliul Tridentin a fost un conciliu ecumenic, recunoscut ca atare de Biserca Catolica, la acelasi nivel, din puctul nostru de vedre, cu Niceea si celelalte soncilii (sinoade) ecumenice. Deciziile sale au valoare dogmatica, deci nici o autoritate bisericeasca posterioara nu are autoritatea sa schimbe o iota din ce a fost decretat acolo. Vatican II este, la fel, un conciliu ecumenic. Diferentele dintre3 cele doua sunt de nuanta nu de esenta. Aceeasi doctrina poate fi privita din puncte de vedere diferite si poate fi formulata intr-o varietate de feluri. Trento a fost un conciliu convocat intr-un scop precis: sa raspunda Reformei protestante. De aceea formularile sale sunt adecvate acelui scop. Vatican II este raspunde altor nevoi, deci pune accentul pe alte lucruri, luminand lucrurile dintr-un alt unghi. De aici si diferentele.
    Biserica nu progreseaza abandonand dogme vechi, pentru invataturi noi, ci aprofundand din ce in ce mai mult dogmele vechi. Daca o astfel de „aprofundare” ajunge sa contrazica o dogma veche atunci avem de-a face cu o deviere de la adevar, adica o erezie.
    De aici rezulta ca un conciliu ulterior, precum Vatican II nu poate invalida deciziile uneui conciliu precedent in materie de dogma. O poate face in materie de disciplina, dar asta e altceva.
    De ce spun toate acestea. Iata ce spuneti Dvs.: „Si banuiesc ca aceste ajustari se vor corecta din ce in ce mai mult catre pozitia reformata.” Spuneti asta cu referire la doctrina euharistica. Acest lucru este impozibil, sub calauzirea Duhului Sfant. Daca ar avea loc asa ceva, prin absurd, ar insemna ca Biserica Catolica se contrazice in dogmele sale, deci ca nu e de la Duhul Sfant.
    In continuare spuneti „Sau nu , Papa Benedict XVI putand oferi reintoarcerea la traditionalismul clasic , cu revenirea liturghiei tridentine in prim-plan .” Papa nu poate oferi o reintoarcere, ci doar o reafirmare a unor adevaruri care nu sau schimbat, dar care au fost maturate sub pres in cacofonia liberala care a cuprins anumite sectoare ale Bisericii dupa Vatican II.
    Deocamdata nu am timp sa ma ocup de traduceri, desi la un moment dat cineva va trebui sa faca ceva. Ar fi important, intr-adevar, ca textele tridentine sa fie disponibile si in lb. romana.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: